Головна сторінка | Архів новин | Корисні посилання | Контакти | Карта сайту

Luceafărul poieziei române, Mihai Eminescu,

la 165 de ani de la naşterea celebrului poet român, Mihai Eminescu



Mihai EminescuAnul acesta la 15 ianuarie se împlinesc 165 de ani de la naşterea marelui poet român Mihai Eminescu, care s-a născut în familia căminarului Gheorghe şi Raluca Eminovici. Copilăria a petrecut-o la moşia părintească a Ipoteştilor, care a fost cea mai fericită peioadă din viaţa lui, având deplină libertate. "De mic copil iubea codrul şi singurătatea. Vara, mai nu dormea acasă, se înfunda în pădurile din împrejurimile Ipoteştilor pe care le cutreera în lung şi-n lat.

Învăţământul primar l-a început la Ipoteşti, unde a cerecetat două clase, iar din clasa a treia l-a prelungit la Cernăuţi. Învăţând aici, în clasa a patra a avut o medie generală foarte bună, clasificându-se la finea anului 1860 pe locul al cincilea din cei 82 de elevi. În 1860 a fost înscris la liceul german din Cernăuţi.

De mic copil era cuprins de patima cititului, iar de la tatăl său a moştenit pasiunea de istorie. Era un bun povestitor, avea darul de a spune poveşti. Nesaţul de carte şi-l potolea în casa bătrânească a profesorului ardelean Aron Pumnul, venit la Bucovina în a.1848, casă, care există până astăzi şi unde poetul a trăit în două răstimpuri.

La 16 aprilie 1863 Mihai a plecat acasă la vacanţa de Paşti şi î-şi întrerupe învăţătura, revine privatist din 1865 şi pleacă din nou în 1866.

Anul 1866 este anul primelor manifestări literare ale lui Eminrscu. În ianuarie moare profesorul de limbă română Aron Pumnul şi elevii scot o broşură "lăcrimioarele învăţăceilor gimnazişti", în care apare poezia "La mormântul lui Aron Pumnul", semnată M.Eminovici. Tot atunci, debutează în revista "Familia" din Pesta a lui Iosif Vulcan cu poezia "De-aş avea", unde Vulcan î-i schimbă numele în Mihai Eminescu.

Din 1866 şi până în 1869 pribegeşte pe traseul Cernăuţi-Blaj-Sibiu-Girgiu-Bucureşti, ajunge sufleur şi copist de roluri în trupa lui Iorgu Caragiale, totodată continuă să se publice în "Familia", scrie poezii, drame, face traduceri din germană.

Între 1869 şi 1872 este student la Viena, urmează ca auditor extraordinar la facultatea de filozofie şi Drept, totodată audiază şi cursuri de la alte facultăţi, activează în rîndul societăţilor studenţeşti, începe colaborarea la "Convorbiri literare", debutează ca publicist la ziarul "Albina " din Pesta.

S-a întors în ţară la Iaşi în 1874, unde a fost directorul Bibliotecii Centrale, profesor suplinitor, revizor şcolar, redactor la ziarul "Curierul de Iaşi".

În 1877 se mută cu traiul la Bucureşti, unde până în 1883 este redactor, apoi redactor-şef la ziarul "Timpul". Atunci el a scris şi marile lui poeme: Scrisorile, Luceafărul, etc.

În iunie 1883 poetul se îmbolnăveşte grav, fiind internat la spitalul doctorului Şuţu, apoi la un institut de lângă Viena.

În luna decembrie î-a apărut volumul "Poezii", e unicul volum, care a apărut în timpul vieţii poetului.

Mihai Eminescu se stinse din viaţă în zorii zilei la 15 îunie 1889 în sanatoriul doctorului Şuţu. A fost înmormântat la Bucureşti, iar sicriul a fost dus pe umeri de patru elevi de la Şcoala Normală Institutori.

Dar cuvântul înflăcărat al genialului cântăreţ răsună şi astăzila la fel de actual, rugina vremii n-a atins opera şi chipurile create de el. Mihai Eminescu a dăruit omenirii comori spirituale, care vor dăinui în veci.

Opera lui a fost tradusă în 60 limbi ale popoarelor lumii, inclusiv şi în limba ucraineană. Numele şi opera lui au fost cunoscute încă la sfârşitul secolului al XIX-lea. La popularizarea poeziei eminescene în mijlocul ucrainenilor au fost compozitorii bucovineni Isidor Vorobchevici şi Eusebii Mandâcevschi, compunând muzică pe versurile “Ce te legeni, codrule…”, “Revedere”, “Dintre sute de catarge” ş.a.

Bucovina nicicând nu a dat uitării pe acest poet, viaţa câruia fost legată de atâtea ori de Cernăuţi.

În parcul Arboroasa (azi scuaruil de pe piaţa Soborna) pe data de 9 decembrie 1930 a fost ridicat un bust al poetului, însâ el a fost scos în anul 1940, după anexarea Bucovinei de Uniunea Sovietică. Totuşi, la 17 iunie 1990 a fost ridicat alt bust al poetului în curtea casei de pe strada Aron Pumnul, nr. 19, unde a locuit la iubitul sâu învâţâtor Aron Pumnul. Autorul a fost sculptorul din Bucureşti Marcel Guguianu.

Un frumos monument a fost deschis la 15 iunie 2000 la colţul strâzilor Vatutin şi Universiâţii, autorul fiind sculptorul din Cernăuţi, D. Gorşcovschi

La 10 ianuarie 1959 comitetul executiv al consiliului local din oraşul Cernăuţi a primit hotărârea ca, pentru perpetuarea memoriei clasicului literaturii române Mihai Eminescu, să se atârne o placă comemorativă în faţa casei nr.1 din strada Ivan Franco cu inscripţia: “În această casă a învăţat clasicul literaturii poporului român “Mihail Eminescu”, iar altă hotărâre de la 13 octombrie 1966 a fost primită de a redenumi numele străzii Teatale cu numele străzii lui Eminescu.

Şi astăzi chipul şi zâmbetul amar al poetului, care trăia în universul său, îşi regăseşte puterea asupra sufletelor noastre.


Maria Guţu,
specialist principal

la Arhiva de stat din regiunea Cernăuţi

Список учнів третього класу православної початкової школи м. Чернівці, серед яких значиться М. Емінович. 1859 р.

Відомості про успішність М.Емінеску, учня першого класу вищої гімназії у Чернівцях (табель успішності). Фото 1

Відомості про успішність М.Емінеску, учня першого класу вищої гімназії у Чернівцях (табель успішності). Фото 2

Відомості про успішність М.Емінеску, учня другого класу вищої гімназії у м. Чернівці (табель успішності). 1861/1862

Список книг бібліотеки чернівецької гімназії, укладений власноруч М. Емінеску (Фоторепродукція). 1868 р.

Вперше опубліковані чотири листи Міхая Емінеску до своїх батьків. Фото 1

Вперше опубліковані чотири листи Міхая Емінеску до своїх батьків. Фото 2

Стаття газети «Gazeta Bucovinei»: Cand s'a născut Eminescu? (Коли народився Емінеску?).

Стаття Лівіу Маріана «La morîntul lui Eminescu» (На могилі Емінеску). 1907 р. Фото 1

Стаття Лівіу Маріана «La morîntul lui Eminescu» (На могилі Емінеску). 1907 р. Фото 2

Вірш Міхая Емінеску «La Bucovina» (Буковина), опублікований в журналі «Junimea literară»

Вірш Віроніки Мікле «Lui Eminescu», присвячений Міхаю Емінеску, опублікований в журналі «Junimea literară»

Вірш Віроніки Мікле «Lui Eminescu», присвячений Міхаю Емінеску, опублікований в журналі «Junimea literară» Фото 1

Вірш Віроніки Мікле «Lui Eminescu», присвячений Міхаю Емінеску, опублікований в журналі «Junimea literară» Фото 2

Вірш Віроніки Мікле «Lui Eminescu», присвячений Міхаю Емінеску, опублікований в журналі «Junimea literară» Фото 3

Вірш Віроніки Мікле «Lui Eminescu», присвячений Міхаю Емінеску, опублікований в журналі «Junimea literară» Фото 4

Стаття газети «Glasul Bucovinei»: «Festivalul pentru M. Eminescu» (Свято на честь Емінеску)

Генеалогічне дерево родини Емінович, укладене д-ром В. Герасимом

М. Емінеску – студент м. Відень

Вірш М. Емінеску «Ce te legeni codrule» (Чому гойдається ліс), опублікований у календарі «Glasul Bucovinei»

Фото М. Емінеску, репродукція з обкладинки журналу «Familia» (Родина) за 1889 рік

Стаття Лека Мораріу «Eminescu» (Емінеску), опублікована у календарі «Glasul Bucovinei» Фото 1

Стаття Лека Мораріу «Eminescu» (Емінеску), опублікована у календарі «Glasul Bucovinei» Фото 2

Стаття Лека Мораріу «Eminescu» (Емінеску), опублікована у календарі «Glasul Bucovinei» Фото 3

Стаття Лека Мораріу «La steaua care a răsărit...» (У зірки, яка зійшла), опублікована у календарі «Glasul Bucovinei» Фото 1

Стаття Лека Мораріу «La steaua care a răsărit...» (У зірки, яка зійшла), опублікована у календарі «Glasul Bucovinei» Фото 2

Стаття Лека Мораріу «La steaua care a răsărit...» (У зірки, яка зійшла), опублікована у календарі «Glasul Bucovinei» Фото 3

Стаття Лека Мораріу «La steaua care a răsărit...» (У зірки, яка зійшла), опублікована у календарі «Glasul Bucovinei» Фото 4

Стаття Лека Мораріу «La steaua care a răsărit...» (У зірки, яка зійшла), опублікована у календарі «Glasul Bucovinei» Фото 5

Фото І. Литвинюка, першого вчителя Емінеску в м. Чернівці (Репродукція)